Aerosolii: Realitate vs. ficțiune!

Cum se creează aerosolii?

Din punct de vedere fizic, majoritatea aerosolilor din cabinetul stomatologic sunt creați prin atomizare.

Există două surse de aerosoli contaminați:

Piese de mână / echipamente rotative și oscilante (3,4)
Prin furnizarea de energie, prin intermediul unor piese de mână rotative sau cu oscilare, lichidelor (salivă, spray de răcire, apă de răcire) se realizează atomizarea = aerosoli.
Cu toate acestea, prin reprocesarea corespunzătoare a echipamentelor, decontaminarea instalației de alimentare cu lichid de răcire și decontaminarea sistemului de alimentare cu apă, se poate evita contaminarea cu acest aerosoli.

Pacient (1,2)
Rebound-ul de aerosoli are loc după contactul cu dintele sau cu țesutul moale din cavitatea bucală. Aerosolul conține acum microbi, salivă și, posibil, sânge (6) de la pacient.
În acest caz, încărcătura bacteriană și virală - pe care pacientul o poartă în gură - este dispersată și distribuită peste tot unde sunt răspândiți aerosolii.

Ce pot face pentru a reduce încărcătura bacteriană a pacientului?

Experiențele recente din China, care s-a confruntat cu SARS CoV2, au demonstrat eficiența în cabinetul stomatologic a clătirii gurii înaintea intervențiilor: atât soluția de PVP-I 0,2%, cât și cea de 1%H₂O₂ (= peroxid de hidrogen) reduc puternic sau elimină drastic numărul microorganismelor - inclusiv SARS CoV2. Numeroase studii au dovedit eficacitatea PVP-I (= povidonă iodată) în reducerea prezenței microbiene. (7). În acest studiu s-a demonstrat că CHX cu o concentrație de 0,2% a fost mai puțin eficient.

Prin urmare, în cazul clătirii bucale premergătoare intervențiilor, folosind, de exemplu, PVP-I, H₂O₂ care s-a dovedit clinic ca fiind o modalitate eficientă de reducere a încărcăturii bacteriene și a contaminării virale a aerosolilor (8) - se reduce, de asemenea, și impactul negativ al "aerosolilor care sunt inevitabili în timpul tratamentului dentar". Bineînțeles, nu trebuie neglijate nicio clipă măsurile generale de protecție personală necesare și recomandate.

Cum pot să-mi protejez echipa și pacienții de efectele aerosolilor?

Nu trebuie să vă bazați pe o singură strategie, ci optați mai degrabă pentru o strategie pe mai multe niveluri. Urmați recomandările pentru protecția personalului și a pacientului. Gestionarea profesională a aerosolilor reduce riscul la cel mai mic nivel posibil! Vă rugăm să respectați normele dumneavoastră naționale.

Managementul prevenirii infecțiilor în stomatologie:

Bibilografie:
(1) Veena, H. R., et al. (2015). "Dissemination of aerosol and splatter during ultrasonic scaling: a pilot study." J Infect Public Health 8(3): 260-265.
(2) Bennett, A. M., et al. (2000). "Microbial aerosols in general dental practice." Br Dent J 189(12): 664-667.
(3 )Graetz, C., et al. (2014). "Spatter contamination in dental practices--how can it be prevented?" Rev Med Chir Soc Med Nat Iasi 118(4): 1122-1134.
(4) Toroglu, M. S., et al. (2001). "Evaluation of aerosol contamination during debonding procedures." Angle Orthod 71(4): 299-306.
(5) Reitemeier B, Jatzwauk L, Jesinghaus S, Reitemeier C, Neumann K. Effektive Reduktion des Spraynebel-Rückpralls - Möglichkeiten und Grenzen. ZMK 2010:662-673.
(6) Shihama, K., et al. (2009). "Evidence of aerosolised floating blood mist during oral surgery." J Hosp Infect 71(4): 359-364
(7) Peng, X., et al. (2020). "Transmission routes of 2019-nCoV and controls in dental practice." Int J Oral Sci 12(1): 9.
(8) Eggers M, Koburger-Janssen T, Eickmann M, Zorn J. In Vitro Bactericidal and Virucidal Efficacy of Povidone-Iodine Gargle/Mouthwash Against Respiratory and Oral Tract Pathogens. Infect Dis Ther. 2018;7(2):249‐259.
(9) Bracher, L., et al. (2019). "Surface microbial contamination in a dental department. A 10-year retrospective analysis." Swiss Dent J 129(1): 14-21.
(10) Zemouri, C., et al. (2017). "A scoping review on bio-aerosols in healthcare and the dental environment." PLoS One 12(5): e0178007.